da...cataroi...asa cum se citeste...stiu..ii urat...suna badaran...ii regionalism...
******************
Ma apasa prea tare linistea si banalitatea locului asta. Daca plec ma asteapta frig si goliciune, pereti inghetati si podele prafuite. Nici soarele bolnav nu mai face fata. Sursele mele de caldura s-au stins incet, dar sigur. E interesant cum zgomotele de fundal mi se par asa normale, incat atunci cand chiar ma regasesc eu cu gandurile mele, mi se pare ca s-a asternut o liniste de mormant in incapere. Si lampa arata ca o candela...Stii...ar fii ciudat(desi e des intalnit) sa trec pe langa vreun cimitir si sa imi vad scris numele pe o piatra funerara stiind ca nu am murit. Ma tot gandesc la cei ce incearca sentimentul asta atunci cand isi viziteaza palcurile viitoarelor trupuri neinsufletite. E ca o incursiune din prezent in trecutul viitorului sau. Ultima calatorie prin locurile unde ai poposit de-a lungul vietii...asa zic oamenii din popor. De fapt cred ca e ca o dara de energie ce o lasi ca amprenta acolo unde ai interactionat mai mult cu exteriorul. Frecvente, unde, pulsatii, vibratie...un singur moment de repaos si totul se stinge. Tot ce ai cunoscut pana in acel moment.
*****************
Mergeam pe strada intr-o noapte din februarie...extrem de rece...cu fulgi, fular, manusi si casti cu stoner in urechi...normal. Ma duceam acasa venind de la lucru(da..lucrez pana tarziu) si m-o pleznit asa deodata ca nu as mai vrea sa ma misc. M-am postat pe mijlocul strazii(nu era nimeni la ora aia tarzie) si am stat asa, nemiscata. Voiam sa simt...lipsa de viata, imobilitatea, starea de repaos a fiecarei celula in parte, sa simt ca nu se mai misca nimic, sa simt ce ar simti un sinucigas dupa profanul act.
M-a pocnit realitatea imediat. De fapt, daca strada ar fii fost circulata si ma aflam acolo la o ora de varf, m-as fii simtit ca un om normal pe-o alee ninsa cu sinucigasi. In schimb, ma simteam ca si cum toti sinucigasii ce dormitau in jurul meu in cutiile lor de chibrite gazate ar fii visat toti in acelasi timp acelasi lucru...un cosmar colectiv, acela de a incerca in fiecare zi inconstient lipsa de viata. Am impresia ca unii oameni nu sunt constienti de miscare. La ei functioneaza doar inertia. Ii crunt sa te opresti pe strada si sa te uiti in jur si sa iti dai seama ca esti singurul viu cu adevarat din gloata inglobata in campul tau vizual...waste of energy all over in all places.
Cred ca pana sa implementam noi un sistem bine pus la punct de reciclare a materiilor uzate avand ca efect printre altele si scutirea energiei, mai intai ar trebui ca unii oameni sa fie constienti ca mai trebuie sa ne scuteasca pe noi de energia lor care oricum se consuma aiurea, fara nici un scop, oricare ar fii el...spiritual, fizic, moral. Concluzia: Va consumati aiurea energia in cele mai tampite situatii si pe nimicuri, generand in urma voastra vibratii de prost gust care intra in interactiune cu alte campuri linistite si armonioase, dandu-le astfel peste cap tot sistemul energetic. Morala: Ar fii cazul sa bagati la cap ca faceti risipa de propria energie, daca e mult sa va dati seama de consecintele actelor si faptelor voastre.
*****************
Catalizatorul verde va ureaza insomnie placuta si o noapte cat mai nelinistita cu putinta. Fie ca vecinul de jos sa dea muzica mai tare, batranul de langa sa adoarma cu tv-ul aprins pe canalul OTV, baba acida din diagonala sa se prefaca ca doarme uitandu-se la pornosaguri dat pe mute, iar pitipoanca stoarfa de sus sa puna in practica cu tot cartierul tot ce baba din diagonala stie in teorie. Aaaa...da...mai ungeti draga patul din cand in cand...cum cu ce?! ti-am lasat vaselina pe clanta de la apartament...
******va urma...
